METODOLOGIE ŞI SURSE

Pentru metodologia de calcul a calculatorului ecologic am avut încredere în denkstatt Bulgaria

Calculatorul calculează automat economiile de mediu realizate de hainele și/sau încălțămintea lăsate în containerele specializate pe baza caracteristicilor de intrare ale acestora.

Economiile de mediu iau în considerare presupusa reutilizare și/sau reciclare a textilelor și încălțămintei. Astfel, se economisesc resursele necesare pentru a produce noi textile (în cazul reutilizării) sau inputurile necesare pentru a produce textile cu utilizări diferite (în cazul reciclării). Calculatorul reflectă, de asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră economisite (echivalentul în dioxid de carbon) de la textilele care ajung în depozitele de deșeuri și de la descompunerea acestora.

Caracteristicile cantitative și calitative ale produselor textile furnizate determină valorile economiilor de mediu. Acestea sunt derivate din calculele mai multor parametri:

• Factori de emisie și amprente ecologice, care iau în considerare cantitățile (greutățile) și materialele produselor textile. Acești factori și amprente reflectă producția de produse textile – de la extragerea materialelor, prin utilizarea lor în țesături naturale sau sintetice, până la intrările în producția efectivă a produselor finale. Factorul de emisie este o măsură a cantităților de poluanți (emisii de gaze cu efect de seră) emise ca urmare a unei anumite activități/producții. Amprenta ecologică ia în considerare în mod specific resursele investite în producția de produse finale (cum ar fi materialele investite, utilizarea apei, utilizarea terenurilor agricole pentru extragerea materiilor prime etc.).
• Coeficientul de economisire și coeficientul de înlocuire, iau în considerare combinațiile posibile de materiale și de condiții. Acești coeficienți reflectă, pe de o parte, starea (durabilitatea) materialului textil și potențiala redirecționare a acestuia pentru reutilizare și/sau reciclare. Pe de altă parte, aceștia se referă la reducerea producției de haine/textile noi care rezultă din redirecționarea textilelor nedorite pentru reutilizare și/sau reciclare. De exemplu, fibrele predominant naturale în stare bună au un coeficient ridicat de redirecționare spre reutilizare, care este cea mai ecologică modalitate de a prelungi durata de viață a textilelor. În cazul hainelor sintetice uzate, este vorba aproape în întregime de valorificarea energetică, cu un procent foarte scăzut de reciclare. Coeficienții se bazează pe date specifice din operațiunile TexCycle și pe distribuția proceselor specifice ale companiei.

Calculatorul calculează în mod automat economiile ecologice realizate de către utilizator din produsele textile lăsate în containere, pe baza mai multor caracteristici cheie de intrare:

• Cantitate și greutate – pe baza cantităților specificate, a tipurilor de îmbrăcăminte și a dimensiunilor și greutăților medii ale acestora.
• Stare – pe baza evaluării utilizatorului, care determină cât de potrivită este îmbrăcămintea pentru reutilizare.
• Material – pe baza compoziției sintetice și/sau naturale a produsului textil.

Calculatorul calculează automat economiile ecologice din încălțămintea lăsată în containere de către utilizator, pe baza mai multor caracteristici cheie de intrare:

• Cantitate și greutate – pe baza perechilor de pantofi specificate, a categoriei, stilului (înălțime), tipului (bărbați, femei, copii) și a tălpii (grosime și densitate).
• Stare – pe baza evaluării utilizatorului, care determină cât de potrivit este pantoful pentru reutilizare.
• Material – pe baza compoziției sintetice și/sau naturale a feței și a tălpii încălțămintei.

Fiecare categorie de pantofi este asociată cu o greutate specifică, care este înmulțită cu doi (pentru o pereche) și cu numărul de perechi introduse de utilizator. Fiecare alegere ulterioară a stilului, a tipului de încălțăminte și a altor factori modifică greutatea categoriei de încălțăminte aleasă. Raportul dintre partea superioară a pantofului și talpă (% talpă) se modifică, de asemenea, în funcție de alegerile ulterioare ale utilizatorului, inclusiv de densitatea materialelor selectate. Acest lucru urmează logica conform căreia pantofii mai mari (de exemplu, cei pentru bărbați) au o greutate mai mare, pantofii mai înalți (de exemplu, cizmele) au o proporție mai mare (greutate) a părții superioare, iar pantofii cu talpă mai groasă (de exemplu, pantofii din cauciuc sintetic sau cu platformă) au o parte inferioară mai grea.

Îmbrăcăminte, textile de casă și jucării

• Categorie de îmbrăcăminte, greutate, categorii de stare, proporție de reutilizare, reciclare sau valorificare energetică – Date interne, TexCycle
• Rata de înlocuire a produselor textile – Pe baza informațiilor furnizate de TexCycle și de Asociația bulgară Circular Textile (BACT) și în conformitate cu:
  – Environmental improvement potential of textiles (IMPRO Textiles), 01.2014
  – Environmental impact of textile reuse and recycling – A review
• Factori de emisie – CO2
  – Environmental improvement potential of textiles (IMPRO Textiles), 01.2014
  – Environmental impact of textile reuse and recycling – A review
• Apă pentru irigații
  – Raport WWF: Bumbac mai curat și mai verde, amprente și practici mai bune..
  – Teren: Hrană, furaje, fibre. Date sintetice – Biblioteca ONU, Convenția privind combaterea deșertificării.
• Apă pentru producție și vopsire
  – Noi metode de vopsire a textilelor
  – Substanțe periculoase în textile: Nijkamp, M. M., Maslankiewics, L., Delmaar, J.E., & Muller, J. J. A. (2015). Hazardous substances in textile products.
  – Compoziția efluenților procesului de vopsire a textilelor: o analiză critică.
  Yaseen, D.A., & Scholz, M. (2019). Textile dye wastewater characteristics and constituents of synthetic effluents: a critical review. International journal of environmental science and technology, 16(2), 1193-1226.
• Teren arabil
  – Terenuri: Hrană, furaje, fibre. Date sintetice – Biblioteca Organizației Națiunilor Unite, Convenția privind combaterea deșertificării.
  – Bumbacul și lâna – o perspectivă globală
• Produse chimice
  – Raportul Fundației pentru justiție în domeniul mediului: The deadly chemicals in cotton ISBN 1-904523-10-2;
  – Substanțe periculoase în produsele textile: Nijkamp, M. M., Maslankiewics, L., Delmaar, J.E., & Muller, J. J. A. (2015). Hazardous substances in textile products.
• Plastice
  – Comparație directă între 1 kg de poliester pentru îmbrăcăminte echivalent cu 1 kg de PET.

Încălțăminte

• Caracteristicile încălțămintei (inclusiv categoriile, tipurile de fețe și de talpă, tipurile de materiale), greutatea pe categorii – Date interne, sondaj online, măsurători și studiu tehnic.
• Rata de reutilizare – Pe baza informațiilor furnizate de TexCycle și de Asociația bulgară Circular Textile (BACT).
• Rata de înlocuire
  Pe baza informațiilor furnizate de BACT și în conformitate cu:
  – Environmental improvement potential of textiles (IMPRO Textiles), 01.2014
  – Environmental impact of textile reuse and recycling – A review
• Factori de emisie – CO2
  – MIT Open Access Articles: Manufacturing-focused emissions reductions in footwear production
  – Waste Management & Quality Assessment of Footwear Manufacturing Industry in Bangladesh: An Innovative Approach
  – Water, energy and carbon footprints of a pair of leather shoes, ITM School of Industrial Engineering and Management, Stockholm
  – Ecoinvent database 3.8 (water footprint), 3.9.1 CO2 footprint
• Amprenta de apă
  – Water, energy and carbon footprints of a pair of leather shoes, ITM School of Industrial Engineering and Management, Stockholm
  – Ecoinvent database 3.8 (water footprint), 3.9.1 CO2 footprint
  – Industrial Water Usage
• Plastic
  – Relație directă greutatea pantofului = greutatea plasticului (cu excepția materialelor: piele/ cauciuc natural)