CARE SUNT AVANTAJELE COLECTĂRII SEPARATE A TEXTILELOR?

Generarea de deșeuri textile este problematică, deoarece principala destinație finală a acestora sunt depozitele de deșeuri. Întrucât sunt produse, consumate și aruncate mai multe haine ca niciodată, modelul actual liniar, de tip “cumpără, utilizează și aruncă”, exercită o presiune enormă asupra planetei noastre – asupra resurselor, mediului și climei.

Transferul important către modelul economiei circulare necesită multe schimbări în modul de producție a hainelor și în obiceiurile de cumpărare și de eliminare ale consumatorilor. Reducerea cantității de haine pe care le avem și prelungirea duratei de viață a acestora este tot ceea ce putem face.

Eliminarea separată a produselor textile este singura modalitate prin care acestea ar putea avea o a doua viață – ca haine sau reciclate pentru alte produse.

Date despre consumul de textile

  • În UE-27 și în Elveția, în fiecare an se generează între 7 și 7,5 milioane de tone de deșeuri textile brute, adică puțin peste 15 kilograme pe persoană. (1)

  • Până în 2030, deșeurile textile brute anuale ar putea crește la 9 milioane de tone, ceea ce corespunde la puțin sub 20 de kilograme pe persoană. (1)
  • >1% din materialele utilizate pentru producerea de îmbrăcăminte sunt reciclate în haine noi. (3)
  • Întrucât îmbrăcămintea reprezintă cea mai mare parte a consumului de textile din UE (81%), tendințele de a utiliza articolele de îmbrăcăminte pentru perioade din ce în ce mai scurte înainte de a le arunca contribuie cel mai mult la modelele nesustenabile de supraproducție și supraconsum. (4)
  • Cererea tot mai mare de textile alimentează utilizarea ineficientă a resurselor neregenerabile, inclusiv producția de fibre sintetice din combustibili fosili. (5)
  • În total, industria textilă mondială utilizează aproximativ 93 de metri cubi de apă pe an – suficient pentru a satisface nevoile anuale de consum ale cinci milioane de persoane. (6)
  • Presiunile pentru a minimiza costurile de producție pentru a satisface cererea consumatorilor de produse la prețuri accesibile, au ca rezultat un lanț valoric textil global complex și divers, care se confruntă cu numeroase provocări sociale. Astfel, munca copiilor și muncitorii cu salarii mici reprezintă o sursă gravă de îngrijorare în industria confecțiilor consumului de textile.

Modelul liniar textil are consecințe negative pentru oameni și mediu

  • Consumul european de textile are al patrulea cel mai mare impact asupra mediului și a schimbărilor climatice, după consumul de alimente, locuințe și mobilitate.
  • Se estimează că industria mondială a modei emite între 3 și 10 % din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel mondial. (8)
  • Se estimează că producția globală de textile este responsabilă pentru aproximativ 20 la sută din poluarea globală a apelor curate, din cauza vopsitului și finisării produselor. (9)
  • Până la 35% din toate microplasticele eliberate în mediu pot fi urmărite până la produsele textile. (3)
  • Până la 40.000 de tone de fibre sintetice sunt eliberate în fiecare an numai în efluenții mașinilor de spălat. (10)
  • Poluarea cu microplastice este estimată la aproximativ 900 de fibre vărsate pe metru pătrat de țesătură. (11)
  • Industria textilă și a confecțiilor utilizează 1.900 de substanțe chimice, dintre care 165 sunt clasificate ca fiind periculoase de către Uniunea Europeană. (5)

Posibilul impact pozitiv pe care l-am putea crea prin intermediul modelului textil circular

  • Consumatorii beneficiază mai mult timp de textile de înaltă calitate la prețuri accesibile. (3)
  • Se creează în medie între 20 și 35 de locuri de muncă pentru fiecare 1 000 de tone de textile colectate în vederea reutilizării, cum ar fi vânzarea acestora la mâna a doua. (3)
  • Prelungirea duratei de viață a hainelor cu nouă luni în plus poate reduce amprenta de carbon, de apă și de deșeuri cu 20 până la 30 %;
  • Dacă s-ar dubla numărul de ori de câte ori este purtat un articol de îmbrăcăminte, emisiile de GES ar scădea cu aproximativ 44%, în comparație cu producția unui articol de îmbrăcăminte nou. (12)

  • Intensificarea reciclării textilelor ar putea contribui la reducerea emisiilor de CO2 cu aproximativ patru milioane de tone – echivalentul emisiilor cumulate ale unei țări de mărimea Islandei. (1)

În 2019, Comisia Europeană a identificat industria textilă cu un impact semnificativ asupra mediului, climei și societății prin utilizarea resurselor, a apei, a terenurilor și a substanțelor chimice și prin emisiile de gaze cu efect de seră și de poluanți.

Planul de acțiune privind economia circulară a fost adoptat de Comisie la 11 martie 2020. Prin raționalizarea cadrului de reglementare, planul urmărește accelerarea schimbării transformaționale cerute de „Green Deal” european pentru a obține o economie mai curată, neutră din punct de vedere climatic, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă.

Strategia Comisiei Europene privind produsele durabile într-o economie circulară a indicat textilele ca fiind un sector cu prioritate ridicată pentru trecerea la o economie circulară. Una dintre primele măsuri, relativ ușor de adoptat, vizează gestionarea colectării selective a hainelor pentru a reduce deșeurile și pentru a promova repararea și reutilizarea textilelor.

Directiva-cadru revizuită privind deșeurile impune statelor membre să instituie sisteme de colectare separată a deșeurilor textile până la 1 ianuarie 2025.

Colectarea separată ar trebui să fie stabilită pentru toate tipurile de textile, pentru a preveni ca acestea să ajungă la depozitul de deșeuri.

References:

1. Scaling textile recycling in Europe–turning waste into value, McKinsey &Company, July 2022; (Eurostat Prodcom database; Intecus, Germany report, 2020; ISPRA, 2021; ISPRA, 2022;)
2. European Environment Agency (EEA), 2019 Textiles and the environment in a circular economy;
3. Sustainable and Circular Textiles by 2030, Factsheet, European Commission, March 2022
4. JRC, 2021, Circular economy perspectives in the EU Textile sector
5. EU Strategy for Sustainable and Circular Textiles, March 2022
6. A new textiles economy: Redesigning fashion’s future, Ellen MacArthur Foundation, 2017
7. Euratex, 2020, Key facts and Figures
8. Fashion on climate, Global Fashion Agenda and McKinsey, 2020
9. Environmental impact of the textile and clothing industry, European Parliamentary Research Service, European Parliament, January 2019
10. Eunomia, 2018
11. Bethanie M. Carney Almroth et al., Quantifying shedding of synthetic fibers from textiles; a source of microplastics released into the environment, PubMed, October 28, 2017.
12. Durable, repairable and mainstream, ECOS Aril 2021